In primul rand mi-am dorit sa fie ceva cu semnificatie, nu un model tribal abstract sau o floare. Ceva care sa insemne ceva pentru mine. Cunosteam simbolul ouroboros (sarpele care isi mananca propria coada) din adolescenta, cand eram fascinata de ocult. Insa simbolul s-a potrivit foarte bine cu cel mai adanc crez al meu: totul curge. Voiam deci un ouroboros pe care sa scrie "totul curge". Mi-am pus placa grafica in brate si am inceput sa schitez. Dupa multe modificari, reveniri, pareri culese, etc, a iesit asa ceva:
Pe conturul sarpelui scrie "panta rhei" cu litere grecesti. Focul trebuia insotit de apa, pentru a reda ideea de echilibru si de curgere. Veti vedea mai tarziu de ce a ramas doar focul.
Daca nu stiti sa desenati, ii puteti explica tatuatorului ce doriti, insa ar fi bine sa veniti cu o schita deja facuta, pentru ca nu puteti sti cu siguranta ce reactie are tatuatorul. Eu de exemplu, i-am spus tatuatorului meu ca vreau si apa, sperand ca la urmatoarea intalnire sa imi arate ce a lucrat in aceasta privinta. La urmatoarea intalnire tatuatorul meu mi-a spus ca nu a lucrat nimic, ca impovizeaza direct pe piele. Va inchipuiti ca nu mi-a placut deloc acest raspuns, dar nu acesta a fost motivul renuntarii la apa.
Locul tatuajului este pe spate sub ceafa. Am ales un loc pe care il pot ascunde usor dar si descoperi la fel de usor cand vreau. Am vrut un loc pe care sa nu il vad, pentru ca m-as fi plictisit de el cu siguranta. Am tinut cont si de sensibilitatea pielii, alegand un loc mai putin sensibil decat coapsele sau abdomenul de exemplu. In fine am ales ca locul sa fie cat de cat accesibil pentru a-l putea ingriji singura.
Salutare si felicitari pentru blog, este mai mult decat util;)
RăspundețiȘtergereChiar cautam discutii/relatari mai in detaliu cu privire la tot ce inseamna experienta tatuatului.Tin sa-ti spun ca ne asemanam din cateva puncte de vedere: si eu mi-am dorit inca din liceu un tatuaj (o heartagrama) si nu de fitza, ci datorita semnificatiei, a simpatiei pentru simbol, a trupei preferate si a tuturor legaturilor sufletesti care ma legau de acest simbol.Nu am reusit la vremea respectiva din diverse cauza:teama de durere, teama de salon (indivizi de-aia plini de tatuaje cu privire nu tocmai prietenoasa, beah), prejudecatile din societate, strambatul din nas al parintilor, teama de a nu avea probleme pe viitor la angajari...Am stat si m-am gandit si am analizat la rece...si... acum juma' de an, la inca 21 de ani mi-am luat inima in dinti si mi l-am facut.La fel ca si tine am ales ceafa ca loc al micutei opere de arta (in jur de 4 cm/3cm), un loc perfect avand in vedere ca am libertate deplina daca il voi lasa la vedere sau nu si poate fi f usor ascuns. Tatuatorul mi-a zis ca o sa-mi creeze dependenta, ca o sa ma umplu de tatuaje. Nu este cazul meu. Nu stiu cati m-ar intelege dar imi displace ideea de tatuaj doar de dragul de a avea unul (piata e plina de modele kitschoase-inimi, texte, dragoni, etc) si prefer sa am unul mic si simbolic. Daca ar fi sa-mi mai fac vreodata altul, cu siguranta va fi unul tot cu simbolica personala si tot mai retras. Privind in urma sunt uimita de mine, am rezistat bine durerii, norocul meu a fost ca a durat doar 15 minute si ca in perioada cu pricina eram "imuna" durerilor asemanatoare si sunetelor de genul freza (mergeam saptamanal la dentist) sau epilator. Vindecarea a fost categoric o aventura, nu plecam de acasa fara crema in geanta, primele 2 zile au fost mai grele...Felicitari pt el si...mai scrie din cand in cand, am zis deja ca e fff util! (eu personal mai am mici dubii in privinta retusului-daca este necesar, daca isi pierde treptat culoarea, daca este normal sa mai "gadile" din cand in cand...)
O zi buna!